Grigore din Moldova, Pedagogie Creştinească

Page 32

Şi să dea Dumnezeu să fie aşa! Să-şi aducă aminte pururea Domnul Dumnezeul şi Mântuitorul tuturor Iisus Cristos de iubirea voastră duhovnicească, copiii mei prea evlavioşi! Şi să vă ferească pe voi, în ziua cea rea, de toată primejdia sufletească şi trupească![85] Şi să vă păzească, şi să vă dea viaţă lungă şi să vă fericească pe voi pe pământul acesta, şi să nu vă dea în mâinile duşmanilor voştri, ci să vă ajute pe patul suferinţei voastre![86] Şi să vă binecuvânteze pe voi în înaltul slavei sale în toate drumurile voastre! Şi să vedeţi bunătăţile Ierusalimului în toate zilele vieţii voastre! Şi să vedeţi pe fiii fiilor voştri! Pace asupra voastră [87] de la Fiul din veşnicie născut din Tatăl şi de la Cuvântul lui Dumnezeu din Dumnezeu <născut> ! Pace, binecuvântare şi mântuire asupra voastră şi asupra evlavioşilor voştri părinţi de la Preasfântul Duh, care din veşnicie numai de la Tatăl purcede, de la Dumnezeul fără de sfârşit,  acum, şi pururea, şi în vecii vecilor, amin!”.

După ce rosteşte frumos toate acestea şi-i povăţuieşte pe elevii lui, învăţătorul tace puţin, apoi loveşte clopotul o dată. Şi copiii, rânduindu-se pe clase, după obicei, cântă toţi laolaltă „Cuvine-se cu adevărat pe preadumnezeiasca Treime să o slăvim ş.c.” şi „Cuvine-se cu adevărat, pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, să te fericim ş.c.”. Apoi, făcând cele douăsprezece mici metanii hotărâte, cu amintita rugăciune, se întorc spre învăţător şi-i trag o metanie până jos, zicând şi „Binecuvintează-ne şi iartă-ne, milostive părinte şi învăţător!”. Atunci învăţătorul le zice: „Dumnezeu să vă ierte şi să vă binecuvinteze, copii ai lui Cristos! Şi să îndrepte paşii voştri pe drumul păcii şi al mântuirii!”. Şi apoi îi trimite, doi câte doi, la casele lor împreună cu părinţii.

Atunci părinţii cei buni, luându-şi foarte evlavioşii şi foarte bine crescuţii copii de la învăţătorii lor şi ducându-i acasă, numaidecât, fără întârziere, după câteva zile, ca unii ce sunt buni şi vrednici şi doresc bunăstarea copiilor lor, nu-i lasă să trândăvească. Ci, fie că-i dau la meşteri şi învăţaţi evlavioşi şi vrednici, ca să înveţe vreo meserie bună şi vreo îndeletnicire cinstită (pe de o parte, ca să mănânce şi ei o pâine în sudoarea frunţii lor[88] şi să poată să-i mai şi ajute pe fraţii lor cei lipsiţi[89] şi, pe de altă parte, ca să nu stea fără treabă şi să înveţe vreo răutate[90]. Dar, cu osteneala meseriei şi îndeletnicirii aceleia, îşi mai şi domolesc neastâmpăratele porniri dezordonate ale trupului şi ale vârstei lor şi îşi mai concentrează şi mintea la lucrarea meseriei şi, astfel, nu găsesc prilej să se gândească la altceva  şi să cugete cele rele). Ori cercetează unde se găsesc învăţători evlavioşi şi vrednici pentru învăţăturile elineşti, ca să studieze copiii lor pe lângă aceştia gramatică, filosofie şi toate celelalte ştiinţe, spre folosul sufletului şi al trupului lor.

 

[85] Efeseni 6, 13                     [86] Psalmul 40, 2-3                     [87] Psalmul 127, 5-6                     [88] Facerea 3, 19                     [89] Efeseni 4, 28                  

[90] 1 Timotei 5, 13

Previous Page / First / Next

Cf.  The Virtue of a King - Deacon Agapetus to Justinian (Romanian translation)
The Virtue of a King - by Manuel II Palaeologus

Reference address : https://www.ellopos.net/elpenor/greek-texts/fathers/pedagogie-crestineasca.asp?pg=32