Grigore din Moldova, Pedagogie Creştinească

Page 21

Fiecare învăţător alege din cărţile bisericeşti preafrumoase şi înduioşătoare tropare, precum cele din Prohodul din sâmbăta mare, cântate în mod plagal, sau pe glasul al treilea, precum Măririle Născătoarei de Dumnezeu şi ale sfinţilor ori, dacă se îmtâmplă să fie praznice împărăteşti sau ale Maicii Domnului, ori praznice ale sfinţilor, oarece tropare din ale acelor zile. Iar dacă este duminică, din Octoih, precum cathisme; sau, în zilele obişnuite, următoarele cântări:  „Slavă Ţie, Tată, slavă Ţie, Fiule, şi Preasfinte Duh, slavă Ţie, Unule prin fire Dumnezeu adevărat” – pe melodia lui „În mormânt viaţă”; „Preacurată Marie, roagă-Te neîncetat fiului Tău pentru noi” – pe melodia lui „Neamurile toate”. Aşadar, fiecare învăţător, după ce îşi alege anumite tropare, le cântă elevilor săi, atunci când aceştia se odihnesc ori atunci când socoate el că e bine, până ce le deprind şi sunt în stare să le cânte fără greşeală. Apoi, alege doi sau patru dintre elevii lui, care au vocea mai melodioasă şi mai frumoasă şi-i îmbracă în straie albe, precum stiharele, şi-i desemnează protopsalţi, ca să cânte înveşmântaţi în alb, doi într-o zi şi doi în cealaltă.

Iar la amiază şi seara, înainte să plece copiii la casele lor, după ce monitorul aprinde lumini la icoane şi loveşte o dată clopotul, toţi copiii se ridică în picioare şi stau drepţi, cu evlavie şi rânduială, ţinându-şi fiecare capul şi tot trupul sprijinite de zid, iar ochii aţintiţi numai în jos, mâinile încrucişate pe piept şi picioarele lipite în chip cuviincios. Apoi, copilul cu voce melodioasă care a fost desemnat, începe să cânte, evlavios şi cu rânduială, troparele hotărâte, cu o voce mai puternică, din partea dreaptă (împreună cu toţi copiii  corului din dreapta). Şi după ce acesta termină un tropar, începe să cânte altul celălalt copil care a fost desemnat, împreună cu toţi copiii corului din stânga (numai că şi colegii lui de cor cântă cu voce mai puternică), pe acelaşi glas şi în acelaşi mod. Şi în vreme ce ei cântă, monitorul, care poartă şi el strai alb ca stiharul, cădelniţează evlavios mai întâi sfintele icoane, apoi pe învăţător, apoi, rând pe rând, pe toţi ceilalţi elevi. Iar după ce cântă în felul acesta jumătate de oră, învăţătorul loveşte o dată clopotul şi, pe dată, cântă laolaltă ambele coruri „Cuvine-se cu adevărat pe Tine, Născătoare de Dumnezeu să te fericim ş.c.”. Iar după aceea, oprindu-se, fac (în ordine, pe rând) cum s-a spus, cele douăsprezece metanii şi astfel se încheie ceremonia.

Previous Page / First / Next

Cf.  The Virtue of a King - Deacon Agapetus to Justinian (Romanian translation)
The Virtue of a King - by Manuel II Palaeologus

Reference address : https://www.ellopos.net/elpenor/greek-texts/fathers/pedagogie-crestineasca.asp?pg=21