Reference address : https://www.ellopos.net/elpenor/greek-texts/fathers/pedagogie-crestineasca.asp?pg=15

ELPENOR - Home of the Greek Word

Three Millennia of Greek Literature

 

Grigore din Moldova, Pedagogie Creştinească

ELPENOR EDITIONS IN PRINT

HOMER

PLATO

ARISTOTLE

THE GREEK OLD TESTAMENT (SEPTUAGINT)

THE NEW TESTAMENT

PLOTINUS

DIONYSIUS THE AREOPAGITE

MAXIMUS CONFESSOR

SYMEON THE NEW THEOLOGIAN

CAVAFY

More...


Page 15

Smintitule şi nesimţitule ! Află că acest copil, pe care tu îl răsfeţi acum şi-l creşti prost, în ziua înfricoşată a Judecăţii, pe lângă celelalte păcate, va deveni el însuşi  pentru tine un pârâş de temut, care-i va spune preatemutului Judecător[46]: „Preadreptule Judecător ! Acesta este stricatul meu părinte! Acesta este duşmanul meu! Acesta este cel care nu m-a lăsat să devin un bun şi virtuos creştin în lume! Acesta este cel care m-a răsfăţat şi care a împlinit relele mele dorinţe! Acesta este cel care m-a împiedicat să merg la şcoli şi la sfinţi învăţători, ca să deprind de la ei ceea ce e bine pentru mine! Pe scurt, el este, Doamne, toată pricina pieirii mele! Judecă, dar, drept şi cere sângele sufletului meu din mâinile lui![47] Dă-l pedepsei veşnice, ca să fie chinuit împreună cu mine! Căci, desigur, dacă el ar fi vrut să-mi poarte de grijă, şi dacă m-ar fi educat, şi m-ar fi crescut bine cu ajutorul unor dascăli vrednici, astăzi aş fi moştenit, într-adevăr, împărăţia Ta cerească! Aşadar, ca unul ce eşti drept, judecă drept, judecă! Şi răsplăteşte-l cu răsplata cuvenită pentru ceea ce mi-a dăruit![48] Pierde-l ca pe unul ce este fiul pierzării[49].  Sfărâmă-i braţul cu care m-a sfărâmat![50] Şi risipeşte-i osemintele prin Iad!”[51].

Să iasă acum la iveală şi acele mame care, atunci când îşi duc copiii la învăţători, îi roagă pe aceştia, cu lacrimi multe şi calde şi le spun (chiar în faţa copiilor lor): „Bunule învăţător! Ţi l-am adus pe copilaşul meu, ca să-l înveţi rânduita materie şi Sfintele Scripturi. Dar, te rog, dacă-l iubeşti pe Dumnezeu! Să nu-l baţi, ca să nu se îmbolnăvească şi să nu moară, că doar pe el îl am!”.

Şi altele, iarăşi, (dacă se întâmplă şi, din pricina isprăvilor nelalocul lor ale acestor copii, învăţătorul loveşte mai tare, din nebăgare de seamă, cu varga ori cu biciul trupul copilului şi acesta se învineţeşte niţel), zic : „Ia veniţi şi priviţi, vecinelor, ce i-a făcut nebunul de învăţător şi falsul călugăr copilaşului meu ! Dumnezeu să-i ia viaţa !”

Neruşinată muiere şi mamă preasmintită, ce-ţi urăşti copilul! Luminează-te, pentru numele Domnului! Să-mi spui adevărul: preferi ca învăţătorul să nu-ţi bată copilul şi, cu răsfăţurile lui, să rămână needucat şi rău crescut, iar când s-o face mare, mâine, poimâine, să ajungă un om rău? Şi pentru relele pe care le va face, împăraţii ori dregătorii să-l spânzure ori să-l tragă-n ţeapă ori să-l ucidă în alt fel? Spune adevărul! Ori preferi ca învăţătorul vrednic să-l educe cu felurite procedee şi, chiar dacă-i învineţeşte trupul cu multe bătăi şi chinuri, să ţi-l facă să propăşească şi sufleteşte şi trupeşte şi, după câţiva ani, să-l vezi foarte învăţat, stimat şi lăudat, între oameni mari şi de valoare şi între înţelepţi şi sfinţi învăţători? Muiere proastă şi oarbă![52] Ascultă, ascultă, dacă vrei să înveţi! Tânăr eram cândva şi am îmbătrânit acum[53]. Dar niciodată nu mi s-a întâmplat să aud ori să văd să fi murit vreun copil din pricina pedepsei şi a bătăii pe care i-au dat-o învăţători vrednici şi părinţi buni, nici să fi ajuns cerşetor. (+)* Un singur lucru am auzit şi ştiu: că toţi bărbaţii deştepţi şi înţelepţi, din vechime ori din vremurile mai noi, zic şi mărturisesc într-un glas că, dacă părinţii şi învăţătorii nu-i pedepsesc pe copiii lor, îi ucid şi sufleteşte şi trupeşte şi că, împreună cu ei, şi părinţii şi învăţătorii primesc drept simbrie pentru cumplita lor muncă pedeapsa fără de sfârşit, care este plângerea şi scrâşnirea dinţilor![54] Iată, v-am spus că numai asta am auzit.

 

[46] Matei 12, 27; Luca 11, 19       [47] Luca 11, 50; Facerea 9, 5       [48] Psalmul 136, 8       [49] 2 Tesaloniceni 2, 3       [50] Psalmul 9, 36       [51] Psalmul 140, 7; Iezechiel 6, 5       [52] Matei 23, 17, 19       [53] Psalmul 36, 25       * (+) În această privinţă bine ne învaţă înţeleptul Solomon în Pildele lui, atunci când zice: „Nu-l cruţa pe copilul nevârstnic, chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare. Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii” (Pilde 23, 13-14). Şi iarăşi  „Cine cruţă toiagul său îşi urăşte copilul, iar cel care îl ibeşte îl ceartă la vreme” (Pilde 13, 24). Iar tatăl lui Solomon, David zice despre cel drept că: „Tânăr am fost şi am îmbătrânit şi n-am văzut pe cel drept părăsit, nici seminţia lui cerând pâine” (Psalmul 36, 25)       [54] Matei 8, 12; 13, 42.50; 22, 13; 24, 51; 25,30; Luca 13, 28.


Previous Page / First / Next

Cf.  The Virtue of a King - Deacon Agapetus to Justinian (Romanian translation)
The Virtue of a King - by Manuel II Palaeologus

Three Millennia of Greek Literature

Learned Freeware

Reference address : https://www.ellopos.net/elpenor/greek-texts/fathers/pedagogie-crestineasca.asp?pg=15