Grigore din Moldova, Pedagogie Creştinească

Page 10

Şi, o dată ce copiii în vârstă de patru ori, cel mult, cinci ani au învăţat aceste lucruri, părinţii cei buni trebuie numaidecât să cerceteze în care şcoli publice sunt învăţători evlavioşi şi vrednici. Şi, după ce-i găsesc pe aceştia pe placul lor, trebuie, mai întâi, să-i ducă pe copii la templul lui Dumnezeu, ca să fie binecuvântaţi de sfinţii lui preoţi şi să li se citească rugăciunea zisă pentru copiii care urmează să înceapă <învăţarea> Sfintelor Scripturi, ca să li se lumineze mintea[30]. Apoi, îi duc la amintiţii sfinţi învăţători şi, cu cinstirea şi respectul cuvenite, îi predau în grija lor, spunându-le : „iată, bunilor învăţători, vi-i încredinţăm pe copiii noştri, odraslele noastre, în sfintele voastre mâini, ca să-i educaţi şi să-i învăţaţi, în învăţătura şi certarea Domnului, după cum spune dumnezeiescul Apostol[31], împreună cu Sfintele Scripturi, şi evlavia către Dumnezeu datorată de fiecare creştin, şi virtutea, adică dreaptă credinţă, şi purtări şi fapte creştineşti. Iar de se întâmplă să nu fie cuminţi ori nu vă ascultă, să-i pedepsiţi cu asprime şi fără părere de rău, iar de nu, şi dacă nu faceţi după cum vă spunem, sângele lor va fi cerut din mâinile voastre în ziua Judecăţii”[32].

Atunci dar, preluându-i în grija lor pe aceşti copii nevârstnici şi nevinovaţi, învăţătorii, ca oameni evlavioşi şi vrednici ce sunt, au datoria să se poarte cu ei cu bândeţe[33], folosind felurite procedee bune şi potrivite. De aceea nu-i pun de îndată la carte, ci abia după o lună, necerându-le altceva decât disciplină şi seriozitate când stau la şcoală. Şi, dacă se descurajează ori plâng, să-i mângâie, când cu poame şi fructe, când chiar cu parale. Iar când sunt cuminţi, să-şi arate către ei bucuria, zicând : „acum, când eşti cuminte, îmi eşti drag, copile, dar când nu eşti cuminte, nici nu vreau să te văd”. De asemenea, când se întâmplă să nu fie cuminţi, să-i dojenească, şi să arate faţă de ei oarecare supărare, zicând: „acum, nu-mi eşti drag, şi nici nu vreau să te văd”. Iar dacă nu se cuminţesc în felul acesta, să treacă la laude pentru ceilalţi copii cuminţi din şcoală, spunându-le tuturor: „vedeţi cât de cuminte este Gheorghe, ori Dumitru ?” Şi astfel copilul, care e lipsit de răutate şi dornic să fie lăudat, îndată se cuminţeşte. Acestea şi alte procedee potrivite (după cum a binevoit să-i lumineze luminătorul har al Paracletului), se cuvine să le folosească la început învăţătorii cei buni faţă de copiii nevârstnici şi nevinovaţi, până ce le vor crea <bune> deprinderi. 

Iar după ce s-a încheiat luna, învăţătorii, aprinzând lumini înaintea sfintelor icoane şi cădelniţând, cântă cu ceilalţi copii din şcoală „Cuvine-se cu adevărat, pe Preadumnezeiasca Treime să o slăvim ş.c.” ori „Cuvine-se cu adevărat pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, să te slăvim ş.c.”. Apoi, după sărutarea icoanelor, îi pun să înveţe pentru început Mica Pedagogie, adică Alfabetul.[34] Şi un an întreg nimic altceva nu trebuie să ceară învăţătorii de la aceşti copii decât numai să fie cuminţi şi să cunoască literele, şi să silabisească bine, precum şi să-şi facă bine şi corect crucea şi metaniile, aşa cum se cuvine, şi să înveţe pe dinafară unele rugăciuni scurte, cum sunt „Doamne Iisuse Cristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!”, „Născătoare de Dumnezeu Fecioară”, „Nădejdea mea e Tatăl” şi „Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri”. Şi de aceea, cea mai mare parte a zilei, <copiii> să repete, stând aşezaţi, aceste rugăciuni. Iar pentru carte, numai una sau două ore pe zi.

 

[30] 2 Timotei 3, 15       [31] Efeseni 6, 4       [32] Facerea 9, 5; 42, 22; 2 Regi 4, 11; Psalmul 9, 12; Ioil 4, 21; Luca 11, 50       [33] Filipeni 2, 1; Coloseni 3, 12       [34] Potrivit părinţilor de la mănăstirea Panaghia Chrysopodaritissa ar putea fi vorba de Phyllada iatrofilosofului Thoma Mandakasi, pusă de Adamantios Korais în Introducerea la traducerea Sinopsei mitropolitului Platon, v. Christianiki Paidagogia, Atena, 2005, p. 229. 

Previous Page / First / Next

Cf.  The Virtue of a King - Deacon Agapetus to Justinian (Romanian translation)
The Virtue of a King - by Manuel II Palaeologus

Reference address : https://www.ellopos.net/elpenor/greek-texts/fathers/pedagogie-crestineasca.asp?pg=10